joi, 8 mai 2014
contoare electrice mono-fazic si trifazic electronice...detalii
Contoarele electrice trifazate, cu simplu tarif sunt destinate măsurării energiei electrice active sau reactive în reţele trifazate cu 3 sau 4 fire.
Construcţia şi funcţionarea lor corespund cerinţelor tehnice prevăzute în standardele SR EN 62053-11, SR EN 50470-2, DIN 43857, STAS 4198-79 şi recomandărilor internaţionale prevăzute în IEC 60145.
Contorul are certificate de aprobare de model EEC elaborate de PTB Germania şi NMI Olanda.
Contorul trifazat de energie activă are certificare conform MID (2004/EC)
CARACTERISTICI TEHNICE:Valori nominale:
Contoare pentru reţele cu 3 fire:
Valoare T-2CA32 T-2CR32
Tensiune de referinţă*, Ur[V] 3x100,3x400 3x100,3x400
Curent de bază, Ib[A] 0,6; 1; 1,5; 3; 5 0,6; 1; 1,5; 3; 5
Curent maxim, Imax[%Ib] 120; 200 120(125); 200
Frecvenţă de referinţă, fr[Hz] 50 50
Cuplu nominal [10 Nm] -4 min. 9 min. 9
NOTĂ: Curent nominal (secundar), In: 1, 5 A
Contoare pentru reţele cu 4 fire:
Valoare T-2CA43 T-2CA43(P) T-2CR43
Tensiune de referinţă*, Ur[V] 3x230/400,3x120/208 3x230/400 3x230/400
Curent de bază, Ib[A] 0,3; 0,5; 30; 50; 1;5 0,3; 0,5; 30
1,5; 5; 40 60 1,5; 5; 40
10; 15; 10; 15;
20; 25 20; 25
Curent maxim**, Imax[%Ib] 120; 200; 200 200 120 120(125); 200 200
300; 400 300; 300; 400 300
600 400
Frecvenţă de referinţă, fr[Hz] 50 50; 50
Cuplu nominal [10-4 Nm] min. 8,5 min. 8,5 min. 8,5
NOTĂ: Curent nominal (secundar), In: 1, 5 A
* Alte valori la cerere
** Curentul maxim, Imax pentru Ib = 25 A este 100 A
** Curentul maxim, Imax pentru Ib = 60 A este 125 A
Contoarele electrice monofazate tip CMAx sunt contoare de inducţie destinate măsurării energiei electrice în reţele monofazate cu 2 sau 3 fire. Contoarele electrice monofazate corespund cerințelor tehnice prevăzute în standardele SR EN 62053-11, SR EN 50470-2.
Contorul are certificat de aprobare de model elaborat de NMI Olanda, PTB Germania și certificare conform MID (2004/EC).
CARACTERISTICI TEHNICE: - Tensiune de referinţă*, Ur: 100, 110, 120, 127, 220, 230, 240 V
- Curent de bază*, Ib: 2,5; 5; 10; 15; 20; 25; 30; 40; 50 A
- Curent maxim: 200, 300, 400, 500, 600 %Ib (max. 100 A)
- Frecvenţă de referinţă, fr: 50, 60 Hz
- Consum circuit de tensiune: max. 1,6 W / 6 VA
- Consum circuit de curent: max. 0,5 VA
* Alte valori la cerere
Caracteristici de exactitate şi influenţe:
- Indice de clasă: 2
- Curent de pornire: 0,5 %Ib
- Mers în gol: (80-110) %Ur
- Coeficient mediu de temperatură pentru domeniul (-20...55) oC:
• cos φ = 1 max. 0,10 % / oC
• cos φ = 0,5 inductiv max. 0,15 % / oC
Caracteristici climatice:
- Domeniu de temperatură operaţional: (-40...70)°C
- Temperatură de depozitare şi transport: (-50...80)°C
- Umiditate relativă la 20oC: max. 95%
Caracteristici mecanice:
- Masa rotorului: max. 25 g
- Cuplu nominal: min. 4•10-4 Nm
- Viteză nominală: min. 11, max. 22 rot/min.
- Masa contorului: (1,2...1,9) kg
- Grad normal de protecţie IP 51 sau, opţional IP 53
Contorul este realizat din materiale de înaltă calitate, utilizând tehnologii performante.
Este asigurată o bună protecţie anticorozivă a întregului produs.
Contor electronic monofazat de energie electrica CSM 0201GENERALITĂŢI:
Contorul CSM 0201 face parte din categoria mijloacelor de mãsurare de lucru și este destinat contorizării energiei electrice active pentru consumatorii casnici și agenții comerciali ce utilizează sisteme de tarifare cu un tarif pentru facturarea energiei electrice în rețele monofazate de joasă tensiune.
CARACTERISTICI TEHNICE: Valori nominale:
- Tensiune nominală, Un: 230 V
- Curentul de bază, Ib: 5 A
- Curentul maxim, Imax: 80 A
- Curentul minim, Imin: 0,25 A
- Frecvenţa nominală, fn: 50 Hz sau 60 Hz
- Domeniu de frecvenţă: 45...65 Hz
- Constanta contorului (imp/kWh): 1000 imp/kWh
Contor electronic monofazat de energie electrica CSM 0202GENERALITĂŢI:
Contorul CSM 0202 face parte din categoria mijloacelor de măsurare de lucru şi este destinat contorizării energiei electrice active pentru consumatorii casnici şi agenţii comerciali ce utilizează sisteme de tarifare cu un tarif pentru facturarea energiei electrice în reţele monofazate de joasă tensiune.
CARACTERISTICI TEHNICE: Valori nominale:
- Tensiune nominală, Un: 230 V
- Curentul de bază, Ib: 5 A
- Curentul maxim, Imax: 80 A
- Curentul minim, Imin: 0,25 A
- Frecvenţa nominală, fn: 50 Hz sau 60 Hz
- Domeniu de frecvenţă: 45...65 Hz
- Constanta contorului (imp/kWh): 1000 imp/kWh
Contor electronic trifazat de energie electrică CST 0420GENERALITĂŢI:
Contorul măsoară energia activă şi reactivă consumată în reţele cu 3 şi 4 fire. Poate fi conectat în conexiune directă pentru măsurători pe 1, 2 sau 3 faze. Contorul a fost dezvoltat pentru a fi conectat la consumatori casnici sau industriali mici. Contorul este prevăzut cu regiştri de energie activă. Contorul de energie electrică este echipat cu dispozitiv LCD cu multiple funcţionalităţi creând posibilitatea de a fi utilizat în conexiuni cu alte contoare – gaz şi apă. Interfaţa optică este sigilabilă şi dezvoltată în conformitate cu standardul EN62056-21. Modulul AMR este interschimbabil şi amplasat în afara sigiliului metrologic. Modulul este dezvoltat pentru a comunica cu un sistem central folosind diverse technici de comunicaţie cum ar fi: GSM/GPRS, PLC, RF.
CARACTERISTICI TEHNICE: Generale:
- Măsurători pe 1, 2 sau 3 faze, în reţele de 3 sau 4 fire.
Tensiune:
- Nominală Un: 3x230/400V;
- Domeniu extins de lucru: 80%-115%;
- Frecvenţa: 50Hz±2;
Caracteristici metrologice:
- Măsurarea energiei active
- Clasa de precizie A sau B MID;
- Conform EN 50470-1, EN 50470-3
- Măsurarea enerigiei reactive
- Clasa de precizie 2 IEC.
Curent:
- Curent de bază: 5, 10A;
- Curent maxim: 60, 80 sau 100A;
- Termic: 100A
- Pulsurile de energie activă şi reactivă semnalate prin
LED -uri rosii.
Domeniu de temperatură:
- Domeniul de lucru -40°C ~ 70°C;
- Transport şi stocare -40°C ~ 70°C.
Compatibilitate electromagnetică:
Conforme cu: EN 61000-4-1; EN 61000-4-2;
EN 61000-4-3;
EN 61000-4-4; EN 61000-4-5;
EN 61000-4-6;
EN 61000-4-8; EN 61000-4-11;
EN 61000-4-12; EN 55022
contactoarele electrice rolul lor
Conform definiţiei, contactorul este un aparat cu comutaţie mecanică, acţionat altfel decât manual (cu tije şi came, pneumatic, electromagnetic etc.), dar care are o singură poziţie de repaus. Contactorul trebuie să fie capabil să închidă, să suporte şi să întrerupă curenţii în toate regimurile de funcţionare normală a circuitelor electrice (inclusiv supracurenţii de pornire ai motoarelor electrice). Din acest punct de vedere, orice contactor este destinat a efectua un număr mare (105 106) de comutaţii sub sarcină şi un număr şi mai mare (107) de comutaţii fără sarcină.
Contactorul electromagnetic este acţionat de un electromagnet (de curent continuu sau de curent alternativ).
Funcţional, orice contactor are rolul de a conecta (sau deconecta) un circuit la darea unei comenzi şi de a-l menţine în starea respectivă, atâta timp cât durează comanda. Aşadar, contactele unui contactor pot fi "normal deschise" şi/sau "normal închise", cu următoarele semnificaţii (la contactoarele electromagnetice):
- contactul "normal deschis" (ND) este contactul care se află deschis când aparatul este în stare de repaus (adică, în lipsa curentului în bobina de excitaţie a electromagnetului). Acest contact se va stabili, adică va deveni închis, la alimentarea excitaţiei.
- contactul "normal închis" (NI) este contactul care se află închis atunci când aparatul este în stare de repaus. Acest contact se va deschide la alimentarea excitaţiei.
Contactorul care are contactele principale "normal închise" este numit "ruptor".
În continuare se face referire numai la contactoarele (ruptoarele) electromagnetice. Pentru acestea există mai multe criterii de clasificare. Astfel:
1. După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poartă denumirea de contactor de curent alternativ sau de contactor de curent continuu.
2. După modul de stingere a arcului electric (care apare între elementele de contact) se deosebesc contactoare "în aer" şi contactoare "în ulei".
3. După cinematica armăturii (purtătoare a contactelor principale), contactoarele se pot clasifica în:
- contactoare "cu mişcare de translaţie" a contactelor mobile şi a electromagnetului (cazul contactoarelor de curent alternativ);
- contactoare "cu mişcare de rotaţie" a echipajului mobil (cazul contactoarelor de curent continuu);
- contactoare "cu mişcare combinată", de rotaţie şi translaţie (cazul contactoarelor de curent alternativ pentru curenţi mari).
În prezent, construcţia de contactoare electromagnetice (de curent continuu şi de curent alternativ) este tipizată şi standardizată, în funcţie de diversele grade de protecţie şi de aplicaţiile caracteristice în care sunt folosite. Din acest punct de vedere se deosebesc:
a. Contactoare electromagnetice folosite în circuite de curent alternativ , cu simbolurile:
1. AC1, utilizat la comanda receptoarelor cu sarcini electrice neinductive sau slab inductive (cuptoare electrice cu rezistenţe);
- AC2, utilizat la pornirea motoarelor asincrone cu inele şi la frânarea în contracurent;
- AC3, utilizat la demarajul motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit şi la oprirea motoarelor lansate;
- AC4, folosit la pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor.
b. Contactoare electromagnetice utilizate în circuite de curent continuu, cu simbolurile:
- DC1, folosit la comanda diferitelor receptoare cu sarcini neinductive sau slab inductive (cuptoare cu rezistenţă);
- DC2, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie derivaţie şi la oprirea acestor motoare în plin mers;
- DC3, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie derivaţie, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor;
- DC4, folosit la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie şi la oprirea acestor motoare în plin mers;
- DC5, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor.
Capitolul I
1.1 Construcţia contactoarelor electromagnetice
Din punct de vedere constructiv, la orice contactor distingem următoarele părţi:
1. Elementul motor (sau sistemul de acţionare). Este cel care asigură deplasarea contactelor mobile. La contactorul electromagnetic elementul motor
este un electromagnet. Electromagnetul de acţionare poate fi alimentat cu
tensiune alternativă (în cea mai mare parte a cazurilor) sau cu tensiune continuă.
2. Contactele principale (fixe şi mobile). Acestea, împreună cu bornele de intrare şi de ieşire, căile de curent şi punţile conductoare, sunt cele care asigură continuitatea circuitului principal. Numărul lor este multiplu de trei (în cazul contactoarelor de curent alternativ trifazat) sau de doi (în cazul contactoarelor de curent continuu). Ele sunt robuste, încât să reziste la frecvenţe mari şi la un număr cât mai ridicat de manevre. [b]Contactoare electromagnetice de tip AC-2,AC-3,AC-4,AC-5 si cele din gama RG-40 sunt aparate electromagnetice de comanda sub sarcina a masinilor si actionarilor electrice din toata gama a automatizarilor casnice si industriale pentru care au fost concepute in acest scop.Acestea au rolul de a proteja instalatiile electrice de forta cu tensiunea nominala Un=380-660Vca la curenti de suprasarcina si curenti de serviciu foarte mari al opririi in plin mers a motoarelor electrice de curent alternativ, cu rotorul in scurtcircuit cat si cu cel bobinat.Pe langa aceste contactoare se mai folosesc si asa numitele Relee termice din gama TSA care se aleg in functie de curentul nominal si de suprasarcina al acestor motoare de mai sus mentionate.Mai au un rol important in indeplinarea de aparate de comanda si comutare automata la pornirea motoarelor eletrice de puteri mai mari cum ar fi cele din gama 5,5-160kWcare necesita pornirile de stea-triunghi si cea de inversare de sens si franarea lor la suprasarcina.
Acestea sunt cateva exemple de contactoare si cateva opinii mentionate mai sus de mine.
P.S.Se mai folosesc si la motoarele de putere mica sub 5,5kW cu Un=380Vca-f=50/60Hz la acele intreruptoare de tip AMRO cu protectie integrata cu sigurante fuzibile de tip M.P.R.Mai mentionez faptul ca acestea se aleg in functie de urmatorii parametrii:
Puterea nominala:Pn->kW
Tensiunea nominala:Un->V
Curentul nominal al motorului:In->A,care se imparte in 2 curenti:
Curentul nominal de serviciu
Curentul nominal de suprasarcina.
Contactorul electromagnetic este acţionat de un electromagnet (de curent continuu sau de curent alternativ).
Funcţional, orice contactor are rolul de a conecta (sau deconecta) un circuit la darea unei comenzi şi de a-l menţine în starea respectivă, atâta timp cât durează comanda. Aşadar, contactele unui contactor pot fi "normal deschise" şi/sau "normal închise", cu următoarele semnificaţii (la contactoarele electromagnetice):
- contactul "normal deschis" (ND) este contactul care se află deschis când aparatul este în stare de repaus (adică, în lipsa curentului în bobina de excitaţie a electromagnetului). Acest contact se va stabili, adică va deveni închis, la alimentarea excitaţiei.
- contactul "normal închis" (NI) este contactul care se află închis atunci când aparatul este în stare de repaus. Acest contact se va deschide la alimentarea excitaţiei.
Contactorul care are contactele principale "normal închise" este numit "ruptor".
În continuare se face referire numai la contactoarele (ruptoarele) electromagnetice. Pentru acestea există mai multe criterii de clasificare. Astfel:
1. După felul reţelei în care funcţionează, contactorul poartă denumirea de contactor de curent alternativ sau de contactor de curent continuu.
2. După modul de stingere a arcului electric (care apare între elementele de contact) se deosebesc contactoare "în aer" şi contactoare "în ulei".
3. După cinematica armăturii (purtătoare a contactelor principale), contactoarele se pot clasifica în:
- contactoare "cu mişcare de translaţie" a contactelor mobile şi a electromagnetului (cazul contactoarelor de curent alternativ);
- contactoare "cu mişcare de rotaţie" a echipajului mobil (cazul contactoarelor de curent continuu);
- contactoare "cu mişcare combinată", de rotaţie şi translaţie (cazul contactoarelor de curent alternativ pentru curenţi mari).
În prezent, construcţia de contactoare electromagnetice (de curent continuu şi de curent alternativ) este tipizată şi standardizată, în funcţie de diversele grade de protecţie şi de aplicaţiile caracteristice în care sunt folosite. Din acest punct de vedere se deosebesc:
a. Contactoare electromagnetice folosite în circuite de curent alternativ , cu simbolurile:
1. AC1, utilizat la comanda receptoarelor cu sarcini electrice neinductive sau slab inductive (cuptoare electrice cu rezistenţe);
- AC2, utilizat la pornirea motoarelor asincrone cu inele şi la frânarea în contracurent;
- AC3, utilizat la demarajul motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit şi la oprirea motoarelor lansate;
- AC4, folosit la pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor.
b. Contactoare electromagnetice utilizate în circuite de curent continuu, cu simbolurile:
- DC1, folosit la comanda diferitelor receptoare cu sarcini neinductive sau slab inductive (cuptoare cu rezistenţă);
- DC2, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie derivaţie şi la oprirea acestor motoare în plin mers;
- DC3, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie derivaţie, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor;
- DC4, folosit la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie şi la oprirea acestor motoare în plin mers;
- DC5, utilizat la pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie, la mersul cu şocuri şi la inversarea sensului de rotaţie al motoarelor.
Capitolul I
1.1 Construcţia contactoarelor electromagnetice
Din punct de vedere constructiv, la orice contactor distingem următoarele părţi:
1. Elementul motor (sau sistemul de acţionare). Este cel care asigură deplasarea contactelor mobile. La contactorul electromagnetic elementul motor
este un electromagnet. Electromagnetul de acţionare poate fi alimentat cu
tensiune alternativă (în cea mai mare parte a cazurilor) sau cu tensiune continuă.
2. Contactele principale (fixe şi mobile). Acestea, împreună cu bornele de intrare şi de ieşire, căile de curent şi punţile conductoare, sunt cele care asigură continuitatea circuitului principal. Numărul lor este multiplu de trei (în cazul contactoarelor de curent alternativ trifazat) sau de doi (în cazul contactoarelor de curent continuu). Ele sunt robuste, încât să reziste la frecvenţe mari şi la un număr cât mai ridicat de manevre. [b]Contactoare electromagnetice de tip AC-2,AC-3,AC-4,AC-5 si cele din gama RG-40 sunt aparate electromagnetice de comanda sub sarcina a masinilor si actionarilor electrice din toata gama a automatizarilor casnice si industriale pentru care au fost concepute in acest scop.Acestea au rolul de a proteja instalatiile electrice de forta cu tensiunea nominala Un=380-660Vca la curenti de suprasarcina si curenti de serviciu foarte mari al opririi in plin mers a motoarelor electrice de curent alternativ, cu rotorul in scurtcircuit cat si cu cel bobinat.Pe langa aceste contactoare se mai folosesc si asa numitele Relee termice din gama TSA care se aleg in functie de curentul nominal si de suprasarcina al acestor motoare de mai sus mentionate.Mai au un rol important in indeplinarea de aparate de comanda si comutare automata la pornirea motoarelor eletrice de puteri mai mari cum ar fi cele din gama 5,5-160kWcare necesita pornirile de stea-triunghi si cea de inversare de sens si franarea lor la suprasarcina.
Acestea sunt cateva exemple de contactoare si cateva opinii mentionate mai sus de mine.
P.S.Se mai folosesc si la motoarele de putere mica sub 5,5kW cu Un=380Vca-f=50/60Hz la acele intreruptoare de tip AMRO cu protectie integrata cu sigurante fuzibile de tip M.P.R.Mai mentionez faptul ca acestea se aleg in functie de urmatorii parametrii:
Puterea nominala:Pn->kW
Tensiunea nominala:Un->V
Curentul nominal al motorului:In->A,care se imparte in 2 curenti:
Curentul nominal de serviciu
Curentul nominal de suprasarcina.
miercuri, 7 mai 2014
Dosarul “Corupție la Moldova”:
Patru inculpați, cercetați în Dosarul “Corupție la E.ON Moldova”, printre care și primarul din Sascut, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Doar omul de afaceri Ștefan Corneliu A. a scăpat de arest. Toți cei patru arestați au făcut contestație, care se va judeca la Tribunalul Bacău, la sfârșitul săptămânii.Parchetul Judecătoriei Bacău a trimis, luni seară, propunere de arestare preventivă pentru cinci persoane, acuzate că ar fi implicate în dosarul de corupție și furt de energie electrică – trei persoane cu funcții de conducere în cadrul E.ON Moldova (Bogdan Marius Chițescu, Ciprian Constantin Anisei și Claudiu Popovici), primarul din Sascut, Cristian Bostan, și omul de afaceri, Ștefan Corneliu A. Anchetatorii susțin că angajați și directori de la E.ON Moldova, din Bacău și Iași, au pus pe picioare o afacere profitabilă prin care mai mulți administratori de firme au fost ajutați să plătească un consum mai mic la curent, prin montarea unor contoare măsluite.
În dosar se vorbește de trei paliere pe care acționau, separat sau împreună, angajați și directori de la E.ON. Cu cel mai mare profit ar fi fost palierul în care erau implicați oameni de afaceri. În această categorie ar intra și primarul din Sascut, Cristian Bostan, acuzat că ar fi intervenit, printr-un intermediar (omul de afaceri Ștefan A.), pe lângă Bogdan Marius Chițescu, șeful Departamentului Investigații al E.ON Moldova, pentru “rezolvarea” unei contestații făcută de firma pe care o controlează, Dragoliv din Sascut. La un control făcut de angajați E.ON, s-ar fi descoperit că Dragoliv are contorul electric măsluit și că în realitate consumul de energie electrică ar fi trebuit să fie mult mai mare. Primarul Bostan a susținut în fața echipelor de control că nu știa că sunt nereguli la contor, spațiul în care funcționează societatea fiind închiriat. A făcut contestație împotriva debitului impus de E.ON, iar procurorii susțin că primarul a vrut să se asigure că va fi admisă contestația, intervenind, prin omul de afaceri Ștefan A., pe lângă o persoană cu funcție în cadrul E.ON Moldova – Bogdan Marius Chițescu.
Cristian Cojocaru, avocatul lui Chițescu, reclamă că acuzațiile procurorilor nu sunt susținute de probe, ci doar de interpretări și speculații. “La dosar sunt doar convorbiri telefonice interpretate, pasaje scoase din context, care nu creionează în niciun fel existența unei infracțiuni – spune avocatul Cojocaru. Nici în acest moment procurorul nu e ferm convins că este un abuz în serviciu, ci vorbește de o suspiciune. Vorbim de infracțiunea de acceptare a unei promisiuni indirecte care nu s-a concretizat! Așa ceva eu nu am mai auzit și nu am găsit această infracțiune în Codul penal. Pe românește, e trasă de păr. Chițescu este acuzat că ar fi acceptat promisiunea indirectă a lui Bostan pentru rezolvarea contestației. Or, într-o convorbire telefonică, Chițescu chiar spune că nu vrea să-l ajute. Dar pentru că s-a admis contestația, s-a interpretat că Bostan a fost ajutat. Însă contestația a fost admisă de Comisia de reexaminare, din care nu face parte Chițescu.”
Bogdan Tănase, avocatul primarului Cristian Bostan, nu a dorit să dea declarații.
Ajutați și apoi șantajați de angajați ai E.ON Moldova
Pe un alt palier lucrau angajații din cadrul E.ON Moldova care mergeau în control la consumatori. Aceștia, în schimbul unor sume de bani, fie nu întocmeau proces verbal cu neregulile găsite la contoare, și astfel consumatorii scăpau de amenzi, fie le propuneau oamenilor un târg avantajos pentru ambele părți: tot contra unei sume de bani, angajații E.ON se ofereau să le monteze consumatorilor contoare măsluite care indicau un consum de energie mult sub cel real.
Pe al treilea palier ar fi salariați ai E.ON Moldova care cereau bani de la consumatori pentru urgentarea procedurilor de rebranșare. (Cătălina CHIFU)
Ce riscă primarul Bostan
Situația nu este deloc ușoară pentru primarul de Sascut, mai ales că acesta are o condamnare cu suspendare de doi ani, și cinci ani perioadă de probațiune. “Dacă în urma recursului se menține arestul, din acel moment se poate declanșa procedura de suspendare – a declarat prefectul Dorian Pocovnicu. După ce există și o condamnare, se va declanșa procedura încetării mandatului”.
Cu alte cuvinte, pe perioada arestului și până la judecarea cauzei, Cristinel Bostan va fi suspendat din funcție, iar dacă instanța îl va găsi vinovat atunci își va pierde mandatul de primar. În plus, în baza legii, pedepsele lui se vor cumula.
marți, 6 mai 2014
tablourile electrice
TABLOURILE ELECTRICE...
Dupa precedentele operatii realizate in respectiva instalatie (fixarea dozelor de legatura si de aparate , fixare tuburilor , introducerea conductorilor in tuburi , realizare legaturilor in doze , etc. ) , pentru a o completa instalatia electrica "bruta" ajungem in final la "Tabloul electric" . Pentru inceput stabilim marimea tabloului electric . Acest lucru se realizeaza in functie de numarul de circuite ajunse la tablou , de tipul de sigurante folosit , de alte module ce intra in componenta tabloului electric de exemplu o sonerie de tablou , un martor de tensiune , etc . Tabloul electric poate fi atat pentru montare incastrata ( ST) cat si pentru montare aparenta (PT). Numarul de module (un modul=locul ocupat in tablou de o siguranta simpla) ale unui tablou destinat unei constructii de tipul casa , vila , apartament , garsoniera etc este de :
2 module
4 module
6 module
8 module
12 module
16 module
18 module
24 module
36 module Dupa atasarea carcasei inferioare a "Tabloului" electric urmeaza prinderea sigurantelor cat si "legaturile" in sigurante propiuzise . Pentru inceput realizam legaturile in bara de impamantare . Prefer sa realizez aceste legaturi inainte de a realiza legaturile de "forta" respectiv legaturile in sigurante (conductori de faza si nul) . Conductori de impamantare NU SE TREC PRIN SIGURANTE ! Mai multe detalii despre legaturile de impamantare tablou gasiti AICI
Alimentarea sigurantelor se realizeaza folosind punti intre sigurante , acestea pot fi "fabricate" manual din conductor sau , pentru cei mai comozi folosind "punti" special concepute pentru acest lucru .
Dupa precedentele operatii realizate in respectiva instalatie (fixarea dozelor de legatura si de aparate , fixare tuburilor , introducerea conductorilor in tuburi , realizare legaturilor in doze , etc. ) , pentru a o completa instalatia electrica "bruta" ajungem in final la "Tabloul electric" . Pentru inceput stabilim marimea tabloului electric . Acest lucru se realizeaza in functie de numarul de circuite ajunse la tablou , de tipul de sigurante folosit , de alte module ce intra in componenta tabloului electric de exemplu o sonerie de tablou , un martor de tensiune , etc . Tabloul electric poate fi atat pentru montare incastrata ( ST) cat si pentru montare aparenta (PT). Numarul de module (un modul=locul ocupat in tablou de o siguranta simpla) ale unui tablou destinat unei constructii de tipul casa , vila , apartament , garsoniera etc este de :
2 module
4 module
6 module
8 module
12 module
16 module
18 module
24 module
36 module Dupa atasarea carcasei inferioare a "Tabloului" electric urmeaza prinderea sigurantelor cat si "legaturile" in sigurante propiuzise . Pentru inceput realizam legaturile in bara de impamantare . Prefer sa realizez aceste legaturi inainte de a realiza legaturile de "forta" respectiv legaturile in sigurante (conductori de faza si nul) . Conductori de impamantare NU SE TREC PRIN SIGURANTE ! Mai multe detalii despre legaturile de impamantare tablou gasiti AICI
Alimentarea sigurantelor se realizeaza folosind punti intre sigurante , acestea pot fi "fabricate" manual din conductor sau , pentru cei mai comozi folosind "punti" special concepute pentru acest lucru .
aparatele electrice
Introducere în teoria şi construcţia aparatelor electrice
1. Rolul aparatelor electrice
Prin aparate electrice se înţeleg aparatele de comutaţie (conectare şi deconectare), aparatele de pornire şi reglare, aparatele de protecţie, aparatele de măsură, de control şi de reglare automată, cum şi completele de aparate, utilizate în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi transformării energiei electrice.
Aparatele electrice îndeplinesc în instalaţii una dintre următoarele funcţii:
- închiderea, deschiderea sau comutarea, voite sau automate, ale circuitelor electrice;
- supravegherea şi protecţia instalaţiilor şi receptoarelor (împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor)
2. Clasificarea aparatelor electrice
După funcţia pe care o îndeplinesc şi după principiul de construcţie, aparatele electrice pot fi clasificate în următoarele categorii principale:
- aparate de conectare (de comutaţie):
- separatoare
- separatoare de sarcină
- întreruptoare: cu pârghie, pachet, cu came
- întreruptoare automate
- contactoare
- contactoare cu relee
- aparate pentru istalaţii interioare:
- întreruptoare şi comutatoare
- prize şi fişe
- aparate de protecţie:
- siguranţe
- relee
- eclatoare şi descărcătoare
- aparate pentru pornirea şi reglarea maşinilor electrice:
- reostate de pornire şi excitaţie
- comutatoare stea-triunghi
- inversoarede sens
- controlere
- aparate pentru acţionări (elemente de automatizare):
- butoane de comandă, manipulatoare, selectoare
- microîntreruptoare
- limitatoare
- tablouri şi complete de aparate.
3. Mărimile caracteristice unui aparat electric
Tensiuni nominale
Tensiunea nominală de izolare este valoare tensiunii la care este dimensionată izolaţia şi la care se raportează incercările de rigiditate dielectrică şi distanţele de străpungere şi conturnare.
Tensiunea nominală de utilizare este valoarea tensiunii care, împreună cu curentul nominal de utilizare, determină condiţiile aparatului şi la care se raportează capacitatea de închidere şi rupere, tipul serviciului şi categoria de utilizare.
Tensiunea nominală de comandă este valoarea tensiunii pentru care este dimensionat dispozitivul de comandă al aparatului.
Curenţi nominali
Curentul nominal termic este curentul maxim pe care aparatul îl poate suporta timp de 8 ore fără ca încălzirea diferitelor sale părţi să depăşească limitele admisibile.
Curentul nominal de utilizare este curentul stabilit de constructor în funcţie de tensiunea nominală de utilizare, frecvenţa nominală, serviciul nominal şi categoria de utilizare.
Capacitatea de comutaţie
La aparatele de joasă tensiune capacitatea de comutaţie se exprimă prin curentul de rupere, cel mai mare curent pe care aparatul este capabil să îl întrerupă sub o tensiune dată şi prin curentul de închidere, cel mai mare curent pe care aparatul îl poate stabili sub o tensiune dată. Se dau în valori efective.
La aparatele de înaltă tensiune se folosesc notiunile de putere de rupere: Pr = Un Ir [MVA] şi putere de închidere: Pi = Un Ii [MVA], unde:
Un – tensiunea nominala, în kV;
Ir – curentul de rupere, în kA;
Ii – curentul de închidere, în kA.
1. Rolul aparatelor electrice
Prin aparate electrice se înţeleg aparatele de comutaţie (conectare şi deconectare), aparatele de pornire şi reglare, aparatele de protecţie, aparatele de măsură, de control şi de reglare automată, cum şi completele de aparate, utilizate în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi transformării energiei electrice.
Aparatele electrice îndeplinesc în instalaţii una dintre următoarele funcţii:
- închiderea, deschiderea sau comutarea, voite sau automate, ale circuitelor electrice;
- supravegherea şi protecţia instalaţiilor şi receptoarelor (împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor)
2. Clasificarea aparatelor electrice
După funcţia pe care o îndeplinesc şi după principiul de construcţie, aparatele electrice pot fi clasificate în următoarele categorii principale:
- aparate de conectare (de comutaţie):
- separatoare
- separatoare de sarcină
- întreruptoare: cu pârghie, pachet, cu came
- întreruptoare automate
- contactoare
- contactoare cu relee
- aparate pentru istalaţii interioare:
- întreruptoare şi comutatoare
- prize şi fişe
- aparate de protecţie:
- siguranţe
- relee
- eclatoare şi descărcătoare
- aparate pentru pornirea şi reglarea maşinilor electrice:
- reostate de pornire şi excitaţie
- comutatoare stea-triunghi
- inversoarede sens
- controlere
- aparate pentru acţionări (elemente de automatizare):
- butoane de comandă, manipulatoare, selectoare
- microîntreruptoare
- limitatoare
- tablouri şi complete de aparate.
3. Mărimile caracteristice unui aparat electric
Tensiuni nominale
Tensiunea nominală de izolare este valoare tensiunii la care este dimensionată izolaţia şi la care se raportează incercările de rigiditate dielectrică şi distanţele de străpungere şi conturnare.
Tensiunea nominală de utilizare este valoarea tensiunii care, împreună cu curentul nominal de utilizare, determină condiţiile aparatului şi la care se raportează capacitatea de închidere şi rupere, tipul serviciului şi categoria de utilizare.
Tensiunea nominală de comandă este valoarea tensiunii pentru care este dimensionat dispozitivul de comandă al aparatului.
Curenţi nominali
Curentul nominal termic este curentul maxim pe care aparatul îl poate suporta timp de 8 ore fără ca încălzirea diferitelor sale părţi să depăşească limitele admisibile.
Curentul nominal de utilizare este curentul stabilit de constructor în funcţie de tensiunea nominală de utilizare, frecvenţa nominală, serviciul nominal şi categoria de utilizare.
Capacitatea de comutaţie
La aparatele de joasă tensiune capacitatea de comutaţie se exprimă prin curentul de rupere, cel mai mare curent pe care aparatul este capabil să îl întrerupă sub o tensiune dată şi prin curentul de închidere, cel mai mare curent pe care aparatul îl poate stabili sub o tensiune dată. Se dau în valori efective.
La aparatele de înaltă tensiune se folosesc notiunile de putere de rupere: Pr = Un Ir [MVA] şi putere de închidere: Pi = Un Ii [MVA], unde:
Un – tensiunea nominala, în kV;
Ir – curentul de rupere, în kA;
Ii – curentul de închidere, în kA.
instalati electrice pas cu pas
Proprietarii locuinţelor, caselor de vacanţă sunt nevoiţi de multe ori să execute mici reparaţii ale instalaţiilor electrice. Dar, de obicei, deşi există idei, lipseşte capacitatea şi calificarea profesională necesară efectuării acestor lucrări, mai bine zis cunoaşterea profundă a standardelor şi prevederilor electrotehnice, respectiv experienţa necesară.
Cartea de faţă este o descriere a elementelor componente ale instalaţiilor electrice, a principiilor de funcţionare, a montajului şi a uneltelor necesare, dar conţine şi sfaturi utile care ajută la alegerea celor mai potrivite soluţii.
Cuprins
Generalităţi
Instalaţii electrice provizorii pe şantiere
Executarea instalaţiilor şi montarea aparatelor electrice
Montarea sub tencuială a conductoarelor şi a cablurilor
Montarea aparentă a conductoarelor şi a cablurilor
Folosirea canalului de conducte
Norme referitoare la dozele electrice
Măsuri de protecţie contra supracurentului
Măsuri de protecţie contra atingerii
Măsuri de protecţie contra supratensiunii
Instalaţiile electrice ale clădirilor din materiale de construcţii tradiţionale
Instalaţiile electrice ale clădirilor din beton armat
Instalaţiile electrice ale clădirilor din elemente prefabricate
Instalaţiile electrice ale clădirilor din materiale inflamabile
Instalaţii electrice montate în locuri cu pericol de accidentare (electrocutare)
Tablouri de distribuţie
Tipuri de tablouri de distribuţie
Dotarea tablourilor de distribuţie
Microîntreruptoare
Întreruptoare de protecţie
Protecţie contra supratensiunii
Relee magnetice
Alte aparate
Montarea tablourilor de distribuţie
Întreruptoare şi prize
Întreruptoare
Întreruptoare electromecanice, dispozitive de comandă
Dispozitive de comandă pentru jaluzele
Dispozitive pentru reglarea luminozităţii
Senzori de mişcare
Temporizatoare
Dispozitive pentru reglarea temperaturii
Funcţionarea întreruptoarelor ale aparatelor electrice
Întreruptoare cu dispozitiv de comandă
Alte comenzi speciale ale instalaţiilor electrice
Prizele şi fişele ale circuitelor electrice
Montarea prizelor electrice
Prize de protecţie contra supratensiunii, sisteme UPS
Prize trifazice
Prize pentru telecomunicaţii
Prize pentru telefonie şi reţele de calculatoare
Prize pentru antene
Alte prize electrice
Protecţie contra supratensiunii în sistemele de telefonie
Sisteme anti-efracţie
Aparate de semnalizare, avertizoare de incendiu
Utilizarea instalaţiilor Bus în locuinţe (EIB)
Standardul Bus European
Aplicarea sistemelor Bus
Punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice
Cartea de faţă este o descriere a elementelor componente ale instalaţiilor electrice, a principiilor de funcţionare, a montajului şi a uneltelor necesare, dar conţine şi sfaturi utile care ajută la alegerea celor mai potrivite soluţii.
Cuprins
Generalităţi
Instalaţii electrice provizorii pe şantiere
Executarea instalaţiilor şi montarea aparatelor electrice
Montarea sub tencuială a conductoarelor şi a cablurilor
Montarea aparentă a conductoarelor şi a cablurilor
Folosirea canalului de conducte
Norme referitoare la dozele electrice
Măsuri de protecţie contra supracurentului
Măsuri de protecţie contra atingerii
Măsuri de protecţie contra supratensiunii
Instalaţiile electrice ale clădirilor din materiale de construcţii tradiţionale
Instalaţiile electrice ale clădirilor din beton armat
Instalaţiile electrice ale clădirilor din elemente prefabricate
Instalaţiile electrice ale clădirilor din materiale inflamabile
Instalaţii electrice montate în locuri cu pericol de accidentare (electrocutare)
Tablouri de distribuţie
Tipuri de tablouri de distribuţie
Dotarea tablourilor de distribuţie
Microîntreruptoare
Întreruptoare de protecţie
Protecţie contra supratensiunii
Relee magnetice
Alte aparate
Montarea tablourilor de distribuţie
Întreruptoare şi prize
Întreruptoare
Întreruptoare electromecanice, dispozitive de comandă
Dispozitive de comandă pentru jaluzele
Dispozitive pentru reglarea luminozităţii
Senzori de mişcare
Temporizatoare
Dispozitive pentru reglarea temperaturii
Funcţionarea întreruptoarelor ale aparatelor electrice
Întreruptoare cu dispozitiv de comandă
Alte comenzi speciale ale instalaţiilor electrice
Prizele şi fişele ale circuitelor electrice
Montarea prizelor electrice
Prize de protecţie contra supratensiunii, sisteme UPS
Prize trifazice
Prize pentru telecomunicaţii
Prize pentru telefonie şi reţele de calculatoare
Prize pentru antene
Alte prize electrice
Protecţie contra supratensiunii în sistemele de telefonie
Sisteme anti-efracţie
Aparate de semnalizare, avertizoare de incendiu
Utilizarea instalaţiilor Bus în locuinţe (EIB)
Standardul Bus European
Aplicarea sistemelor Bus
Punerea în funcţiune a instalaţiilor electrice
instalati electrice de curenti slabi
Argument
Prin instalatii de curenti slabi, se inteleg, in general, instalatiile electrice care sunt parcurse de curenti de intensitate relativ mica in raport cu cei ce parcurg instalatiile de lumina sau forta. Intensitatea scazuta a curentului se datoreaza in special puterii receptoarelor din astfel de instalatii, care este mica. Totusi, denumirea este improprie, deoarece si aceste instalatii pot fii parcuse de curenti mari, mai ales cand sunt alimentate cu tensiune redusa.
Principalele tipuri de instalatii care sunt cuprinse sub aceasta denumire sunt :
• Instalatii pentru semnalizari acustice si optice (ca exemple pot fii date : instalatii de sonerii, pentru chemarea si cautarea de persoane, de avertizare, de avertizare a unei situatii anormale in constructie etc. ) ;
• Instalatii electrofonice ( ca exemple pot fii date : instalatiile de telefonie, de radioficare, de radioamplificare etc.) ;
• Instalatiile de ceasuri electrice.
INSTALAII PENTRU SEMNALIZARI ACUSTICE SI OPTICE
Acestea sunt cele mai raspandite instalatii de curenti slabi. Dintreacestea fac parte :
• Instalatiile de sonerii ;
• Instalatiile pentru chemarea de persoane (in hoteluri, spitale) ;
• Instalatiile pentru semnalizarea unei situatii anormale in constructie ( aparitia unu incendiu etc. ) sau intr-o instalatie (depasirea temperaturii maxim admise, depasirea presiunii maxim admise, scaderea temperaturii sau a presiunii sub o limita inferioara admisa etc.)
INSTALATII ELCTROFONICE
Sub aceasta denumire se inteleg instalatiile care servesc la transmiterea sunetului pe cale electrica si anume :
• Instalatiile de telefonie ;
• Instalatiile de radioficare si radioamplificare
• Instalatiile de amplificare a sunetelor intr-o incapere la dimensiunu mari (sonorizare)
1.Instalatii de sonerii
Acestea au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrica. Cea mai simpla instalatie de sonerie (fig. 2.1) este compusa din :
- Transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea retelei de 220 V (sau 120 V) la tensiunea de 3 ; 5 ; 8 ;
- clopotul electric care are rolul de a transforma enegia electrica in energie acustica usor de perceput de om ;
Fig.2.1. Instalatie de sonerie :
1 – transformator electric ; 2 – clopot ; 3 – buton de actionare ; 4 – sigurante fuzibile ; 5 – conducte electrice de tensiune redusa ; 6 – conducte electrice la tensiunea de 220 V (sau 120 V).
- butonul de actionare, care are rolul de a inchide circuitul electric al clopotului ;
- conducte electrice pentru circuitul de tensiune redusa ;
- conducte electrice pentru legarea la reteaua electrica de 220 V (sau 120 V)
Instalatia de sonerie este prevazuta cu sigurante fuzibile, montate pe conductele de legare la reteaua de 220 V (sau 120 V), pentru a asigura protectia la scurtcircuit.
Instalatia de sonerie astfel descrisa se uilizeaza frecvent in apartamentele de locuinte. Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priza. Sigurantele fuzibile, transformatorul si clopotul electric se monteaza in apartament pe placa tabloului electric (fig. 2.2). Butonul de actionate se monteaza pe perete in exteriorul apartamentului, langa usa la intrare. Conductele electrice pana la buton sunt conducte din cupru sau alminiu, izolate cu masa plastica (TY 0,8). Ele se introduc intr-un tub de protectie de masa plastica (IPY) care se monteaza ingropat in perete sau in tencuiala acestuia. In cazul in care instalatia de sonerie se executa ulterior instalatiei electrice din apartament, transformatorul si colpotul se monteaza langa tabloul electric pe o placa de lemn sau alt material izolator.
Fig.2.2. Montarea instalatiei de sonerie : 1 – sigurante fuzibile ; 2 – transformatoare ; 3 – clopot ; 4 – buton ; 5 – conducte electrice de legatura in tabloul electric ; 6 – conducte electrice montate in tub de protectie si ingropate in perete ; 7 – placa tabloului elecric.
Soneria electrica (fig. 2.3) este formata dintr-un electromagnet de curent alternativ, care are doua bobine 1,un miez de fier 2, o lamela elastica metalica 3(care are la varf un mic ciocanel) si un clopot metalic 4.
Prin instalatii de curenti slabi, se inteleg, in general, instalatiile electrice care sunt parcurse de curenti de intensitate relativ mica in raport cu cei ce parcurg instalatiile de lumina sau forta. Intensitatea scazuta a curentului se datoreaza in special puterii receptoarelor din astfel de instalatii, care este mica. Totusi, denumirea este improprie, deoarece si aceste instalatii pot fii parcuse de curenti mari, mai ales cand sunt alimentate cu tensiune redusa.
Principalele tipuri de instalatii care sunt cuprinse sub aceasta denumire sunt :
• Instalatii pentru semnalizari acustice si optice (ca exemple pot fii date : instalatii de sonerii, pentru chemarea si cautarea de persoane, de avertizare, de avertizare a unei situatii anormale in constructie etc. ) ;
• Instalatii electrofonice ( ca exemple pot fii date : instalatiile de telefonie, de radioficare, de radioamplificare etc.) ;
• Instalatiile de ceasuri electrice.
INSTALAII PENTRU SEMNALIZARI ACUSTICE SI OPTICE
Acestea sunt cele mai raspandite instalatii de curenti slabi. Dintreacestea fac parte :
• Instalatiile de sonerii ;
• Instalatiile pentru chemarea de persoane (in hoteluri, spitale) ;
• Instalatiile pentru semnalizarea unei situatii anormale in constructie ( aparitia unu incendiu etc. ) sau intr-o instalatie (depasirea temperaturii maxim admise, depasirea presiunii maxim admise, scaderea temperaturii sau a presiunii sub o limita inferioara admisa etc.)
INSTALATII ELCTROFONICE
Sub aceasta denumire se inteleg instalatiile care servesc la transmiterea sunetului pe cale electrica si anume :
• Instalatiile de telefonie ;
• Instalatiile de radioficare si radioamplificare
• Instalatiile de amplificare a sunetelor intr-o incapere la dimensiunu mari (sonorizare)
1.Instalatii de sonerii
Acestea au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrica. Cea mai simpla instalatie de sonerie (fig. 2.1) este compusa din :
- Transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea retelei de 220 V (sau 120 V) la tensiunea de 3 ; 5 ; 8 ;
- clopotul electric care are rolul de a transforma enegia electrica in energie acustica usor de perceput de om ;
Fig.2.1. Instalatie de sonerie :
1 – transformator electric ; 2 – clopot ; 3 – buton de actionare ; 4 – sigurante fuzibile ; 5 – conducte electrice de tensiune redusa ; 6 – conducte electrice la tensiunea de 220 V (sau 120 V).
- butonul de actionare, care are rolul de a inchide circuitul electric al clopotului ;
- conducte electrice pentru circuitul de tensiune redusa ;
- conducte electrice pentru legarea la reteaua electrica de 220 V (sau 120 V)
Instalatia de sonerie este prevazuta cu sigurante fuzibile, montate pe conductele de legare la reteaua de 220 V (sau 120 V), pentru a asigura protectia la scurtcircuit.
Instalatia de sonerie astfel descrisa se uilizeaza frecvent in apartamentele de locuinte. Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priza. Sigurantele fuzibile, transformatorul si clopotul electric se monteaza in apartament pe placa tabloului electric (fig. 2.2). Butonul de actionate se monteaza pe perete in exteriorul apartamentului, langa usa la intrare. Conductele electrice pana la buton sunt conducte din cupru sau alminiu, izolate cu masa plastica (TY 0,8). Ele se introduc intr-un tub de protectie de masa plastica (IPY) care se monteaza ingropat in perete sau in tencuiala acestuia. In cazul in care instalatia de sonerie se executa ulterior instalatiei electrice din apartament, transformatorul si colpotul se monteaza langa tabloul electric pe o placa de lemn sau alt material izolator.
Fig.2.2. Montarea instalatiei de sonerie : 1 – sigurante fuzibile ; 2 – transformatoare ; 3 – clopot ; 4 – buton ; 5 – conducte electrice de legatura in tabloul electric ; 6 – conducte electrice montate in tub de protectie si ingropate in perete ; 7 – placa tabloului elecric.
Soneria electrica (fig. 2.3) este formata dintr-un electromagnet de curent alternativ, care are doua bobine 1,un miez de fier 2, o lamela elastica metalica 3(care are la varf un mic ciocanel) si un clopot metalic 4.
instalati electrice prize si iluminat
GENERALITĂŢI
Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în scopuri industriale sau casnice (forţă, iluminat etc.).
Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor, atunci instalaţia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie, deosebim instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor (instalaţii de forţă) şi instalaţii pentru ambele destinaţii.
Proiectarea, execuţia, precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice se fac în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare. Astfel, proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiunea până la 1000 V se face conform normativului I-7.
Structura şi execuţia instalaţiilor depind de destinaţia lor, a clădirilor în care se execută şi a mediului de lucru. Astfel, în locuinţe, clădiri publice, birouri, instalaţiile electrice se execută îngropat, iar în halele industriale, subsoluri, barăci, pe şantiere, instalaţiile electrice se execută aparent.
Personalul care execută, proiectează, întreţine, verifică instalaţiile electrice trebuie să fie numai personal atestat ca atare. Autorizaţia se eliberează pe grade de competenţe, în funcţie de studii şi de complexitatea lucrărilor care se vor executa. Este obligatoriu pentru personalul autorizat să cunoască toate actele normative legate de activitatea profesională, normele de protecţie a muncii şi de acordare a primului ajutor, a normelor de pază contra incendiilor, a utilizării mijloacelor de alarmă şi de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice.
COMPONENTE NECESARE EXECUTĂRII INSTALAŢIILOR
ELECTRICE INTERIOARE
În componenţa instalaţiilor electrice interioare se utilizează conducte, cabluri, tuburi protectoare, accesorii, aparataj de instalaţii şi echipamente.
1. CONDUCTE ŞI CABLURI ELECTRICE
Conductele şi cablurile electrice se folosesc pentru transportul şi distribuţia energiei electrice la consumatori, alegerea lor făcându-se în funcţie de intensitatea maximă a curentului din circuit.
Atunci când se utilizează conducte şi cabluri în medii normale, se ţine cont de tipul conductelor, din punctul de vedere al izolaţiei şi al protecţiei, de distanţele minime de amplasare, de intersectarea cu alte elemente, de caracteristicile încăperilor industriale, de diferenţa de nivel sau de alte elemente specificate de proiectant.
În mediile corozive apare coroziunea electrochimică sau coroziunea chimică.
Coroziunea electrochimică se datorează unei diferenţe de potenţial în prezenţa unui electrolit ce se află în mediul unde sunt plasate cablurile. Cel mai des, diferenţa de potenţial apare la contactul dintre cupru şi mantaua de plumb.
Coroziunea chimică se datorează agenţilor chimici ce acţionează asupra înveli-şurilor de protecţie sau asupra părţilor conductoare.
Protecţia anticorozivă se asigură frecvent prin impregnarea cu bitumuri.
Pentru medii cu pericol de explozie se folosesc conducte şi cabluri cu protecţii suplimentare din materiale plastice sau cu mantale din cauciuc siliconic, armate.
Protecţia climatică a cablurilor şi conductelor se asigură utilizând, după caz, materiale în construcţie F, TF, TA, TH, THA.
2. TUBURI PROTECTOARE
În conformitate cu STAS 11360/1-80, prin tub pentru instalaţii electrice se înţelege un element închis, care serveşte pentru instalarea şi/sau înlocuirea prin tragere a conductelor şi/sau a cablurilor.
Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în scopuri industriale sau casnice (forţă, iluminat etc.).
Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor, atunci instalaţia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie, deosebim instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor (instalaţii de forţă) şi instalaţii pentru ambele destinaţii.
Proiectarea, execuţia, precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice se fac în conformitate cu standardele şi normativele în vigoare. Astfel, proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiunea până la 1000 V se face conform normativului I-7.
Structura şi execuţia instalaţiilor depind de destinaţia lor, a clădirilor în care se execută şi a mediului de lucru. Astfel, în locuinţe, clădiri publice, birouri, instalaţiile electrice se execută îngropat, iar în halele industriale, subsoluri, barăci, pe şantiere, instalaţiile electrice se execută aparent.
Personalul care execută, proiectează, întreţine, verifică instalaţiile electrice trebuie să fie numai personal atestat ca atare. Autorizaţia se eliberează pe grade de competenţe, în funcţie de studii şi de complexitatea lucrărilor care se vor executa. Este obligatoriu pentru personalul autorizat să cunoască toate actele normative legate de activitatea profesională, normele de protecţie a muncii şi de acordare a primului ajutor, a normelor de pază contra incendiilor, a utilizării mijloacelor de alarmă şi de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice.
COMPONENTE NECESARE EXECUTĂRII INSTALAŢIILOR
ELECTRICE INTERIOARE
În componenţa instalaţiilor electrice interioare se utilizează conducte, cabluri, tuburi protectoare, accesorii, aparataj de instalaţii şi echipamente.
1. CONDUCTE ŞI CABLURI ELECTRICE
Conductele şi cablurile electrice se folosesc pentru transportul şi distribuţia energiei electrice la consumatori, alegerea lor făcându-se în funcţie de intensitatea maximă a curentului din circuit.
Atunci când se utilizează conducte şi cabluri în medii normale, se ţine cont de tipul conductelor, din punctul de vedere al izolaţiei şi al protecţiei, de distanţele minime de amplasare, de intersectarea cu alte elemente, de caracteristicile încăperilor industriale, de diferenţa de nivel sau de alte elemente specificate de proiectant.
În mediile corozive apare coroziunea electrochimică sau coroziunea chimică.
Coroziunea electrochimică se datorează unei diferenţe de potenţial în prezenţa unui electrolit ce se află în mediul unde sunt plasate cablurile. Cel mai des, diferenţa de potenţial apare la contactul dintre cupru şi mantaua de plumb.
Coroziunea chimică se datorează agenţilor chimici ce acţionează asupra înveli-şurilor de protecţie sau asupra părţilor conductoare.
Protecţia anticorozivă se asigură frecvent prin impregnarea cu bitumuri.
Pentru medii cu pericol de explozie se folosesc conducte şi cabluri cu protecţii suplimentare din materiale plastice sau cu mantale din cauciuc siliconic, armate.
Protecţia climatică a cablurilor şi conductelor se asigură utilizând, după caz, materiale în construcţie F, TF, TA, TH, THA.
2. TUBURI PROTECTOARE
În conformitate cu STAS 11360/1-80, prin tub pentru instalaţii electrice se înţelege un element închis, care serveşte pentru instalarea şi/sau înlocuirea prin tragere a conductelor şi/sau a cablurilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)